Părintele aflat în concediu pentru creșterea copilului are dreptul să obțină venituri suplimentare, fără a pierde indemnizația, cu condiția să respecte anumite limite prevăzute de legislația în vigoare. Ordonanța de Urgență nr. 111/2010 și Normele Metodologice stabilesc clar care sunt aceste condiții și ce tipuri de venituri pot fi realizate în această perioadă.

Conform art. 16 alin. (3) din OUG 111/2010, plata indemnizației pentru creșterea copilului nu se suspendă dacă părintele obține anumite venituri din surse specifice. Aceste venituri pot include:

• Sume acordate în baza legii, contractului colectiv sau individual de muncă (de exemplu, al 13-lea salariu, participare la profit), care nu sunt rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu.
• Indemnizații pentru funcții de consilier local sau județean, indiferent de valoarea acestora.
• Venituri supuse impozitului, din desfășurarea unei activități efective în timpul concediului, cu condiția ca acestea să nu depășească de 8 ori cuantumul minim al indemnizației de creștere copil.

Conform art. 9^2 din Normele metodologice de aplicare a OUG 111/2011:

Art. 9^2

(1) Pe perioada concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului prevazute la art. 2 alin. (1) din ordonanta de urgenta, fiecare dintre persoanele indreptatite poate realiza venituri supuse impozitului in baza art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanta de urgenta.

(2) In aplicarea prevederilor art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanta de urgenta, veniturile pot fi realizate, dupa cum urmeaza:

1. a) in perioada cuprinsa intre data stabilirii dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului si 31 decembrie a aceluiasi an calendaristic;
2. b) in perioada cuprinsa intre 1 ianuarie a anului calendaristic si data incetarii dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului;
3. c) in perioada cuprinsa intre 1 ianuarie si 31 decembrie a aceluiasi an calendaristic;
4. d) in perioada cuprinsa intre data stabilirii dreptului si data suspendarii acestuia in vederea acordarii stimulentului de insertie, cu respectarea perioadelor prevazute la lit. a)-c).

Limita veniturilor din activități efective

Indemnizația minimă lunară pentru creșterea copilului este calculată prin aplicarea unui coeficient de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință (ISR), care în prezent este de 660 lei. Astfel, indemnizația minimă lunară este de 1.650 lei.

Conform legii, veniturile nete din activități desfășurate pe durata concediului nu trebuie să depășească de 8 ori această sumă, adică 13.200 lei anual.

Prin urmare, un părinte aflat în concediu pentru creșterea copilului poate câștiga până la 13.200 lei net pe an din activități impozabile, fără a pierde indemnizația.

Exemple de aplicare

Dacă o persoană intră în concediu de creștere a copilului în 2024, aceasta poate obține venituri nete de 13.200 lei între data intrării în concediu și sfârșitul anului, adică 31 decembrie 2024.

Dacă persoana este deja în concediu la începutul anului, suma poate fi realizată pe tot parcursul anului 2024.

Conform legii, această sumă poate fi realizată fie într-o singură lună, fie distribuită pe parcursul mai multor luni, în funcție de preferințele persoanei, atâta timp cât nu se depășește plafonul anual.

Alte surse de venit fără limită

Este important de menționat că părintele poate obține nelimitat venituri din surse precum:

-Dividende.

-Venituri din chirii.

Sume acordate în baza contractului colectiv sau individual de muncă, dar care nu sunt rezultate din desfășurarea unei activități efective în timpul concediului.

Astfel de venituri nu afectează dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului.

Concluzie

Persoanele aflate în concediu de creștere a copilului pot obține venituri suplimentare, însă trebuie să fie atente să nu depășească limita de 13.200 lei net pe an din activități efective, pentru a nu pierde indemnizația. Totodată, veniturile pasive sau cele acordate prin lege sau contracte colective nu sunt limitate.

Autoritățile pot oferi interpretări suplimentare ale acestor prevederi, astfel încât este recomandată solicitarea unui punct de vedere oficial din partea instituțiilor relevante.

Mircea OLTEANU

Despre autor