O persoana cu un contract full time mai poate avea in același timp un contract in full time la o companie privata fără ca programul să se suprapună cu celălalt.

In conformitate cu prevederile art.35 din Codul muncii ”Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, in baza unor contracte individuale de munca, fără suprapunerea programului de munca, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercita acest drept.”

Prin urmare, Codul muncii prevede posibilitatea ca o persoana sa lucreze la doi angajatori diferiți însă stabilește o limitare si anume aceea ca programele de munca de la cei doi angajatori sa nu se suprapună.

Astfel, persoana trebuie sa analizeze clauzele contractului de munca încheiat cu angajatorul cu privire la intervalul orar al programului de munca de 8 ore/zi, iar la celălalt angajator trebuie sa solicite ca programul de munca sa nu se suprapună cu celălalt. Spre exemplu daca in contractul cu primul angajator programul de munca este in intervalul orar 08:00 – 16:00, programul de munca cu norma întreaga de la cel de-al doilea angajator trebuie sa fie in alt interval orar, eventual intre orele 16:30 – 00:30.

In opinia experților de la PortalCodulMuncii, este dificil ca o persoana sa muncească efectiv 16 ore/zi, in condițiile in care este interzisa suprapunerea programelor de munca, existând posibilitatea sa apară inclusiv probleme/riscuri de sănătate si securitate la locul de munca, atât pentru angajator cat si pentru angajat, având in vedere probabilitatea instalării unei stări de oboseala rezultata dintr-un asemenea program de munca cu doua norme întregi.

Apreciem ca mai fezabil ar fi cumulul unei norme întregi la primul angajator cu o norma parțiala (de ex. 2, 3, 4 ore/zi) la cel de-al doilea angajator.

Mircea OLTEANU

Despre autor