Dănuț Dobre, fost șef al Serviciului Poliției Rutiere Teleorman, a fost condamnat definitiv de Curtea Supremă la 3 ani, 6 luni și 20 de zile de închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență.
Dobre e acuzat că a cerut bani, produse alimentare și băuturi alcoolice de la mai multe persoane pentru a le ajuta să obțină permisul de conducere sau să le fie anulate amenzi.
Pedeapsa aplicată lui Dobre este mai mică faţă de cea primită la instanţa de fond, Curtea de Apel Bucureşti, de 5 ani închisoare.
Judecătorii au confiscat sumele de bani primite ca mită de comisarul de poliţie, respectiv 540 lei şi 600 de euro.
În acelaşi dosar, judecătorii de la Instanţa supremă l-au achitat pe procurorul Ovidiu Toma de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, după ce acesta primise o condamnare la fond de 1 an şi 8 luni închisoare pentru favorizarea făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor.
De asemenea, magistrații l-au achitat pe Costel Iliuță, agent de poliție în cadrul Serviciului Permise Teleorman și l-au condamnat la 8 luni de închisoare cu suspendare pe Nelu Ovedenie, asociat al unei firme.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în cursul anului 2015, au fost identificati, la nivelul Serviciului Poliției Rutiere Teleorman, precum și la nivelul Serviciului Public Permise Conducere, mai multi ofițeri și agenți de poliție care desfășurau activități infracționale în legătură cu obținerea frauduloasă, contra unor sume de bani, a permiselor de conducere, precum și intervenții pentru aplicarea unor sancțiuni mai blânde conducătorilor auto contravenienți, în schimbul unor sume de bani sau bunuri.
“Inculpatul Dobre Dănuţ (…) a primit de la trei persoane produse alimentare şi suma de 300 de lei, ca urmare a intervenţiei exercitate asupra unor subordonaţi, în urma căreia mai multe persoane au fost absolvite de răspunderea contravenţională în legătură cu abateri constatate la regimul circulaţiei. De asemenea, în aceeaşi perioadă şi în aceeaşi calitate, inculpatul Dobre Dănuţ a pretins şi primit de la mai multe persoane, printre care şi inculpatul Ovedenie Nelu, sume de bani cuprinse între 100 şi 500 de euro, produse alimentare şi băuturi alcoolice, în schimbul promisiunii că va interveni (…) pentru ca rude şi cunoştinţe ale cumpărătorilor de influenţă să fie declaraţi admişi la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere, cu nerespectarea dispoziţiilor legale”, a comunicat DNA.
Bunurile şi sumele de bani au fost primite de comisarul-şef Dobre la domiciliul său și la biroul de şef al Serviciului Rutier Teleorman.
Dobre mai este acuzat că, în intervalul 31 iulie – 24 august 2015, i-a solicitat agentului Costel Iliuţă să facă demersuri pentru ca un cunoscut al său să obţină, cu încălcarea dispoziţiilor legale, permisul de conducere categoriile C+E, angajându-se ca în schimb să intervină pe lângă preşedintele Tribunalului Teleorman în vederea soluţionării favorabile a unui dosar contravenţional.
“În intervalul iunie – septembrie 2015, inculpatul Dobre Dănuţ a intervenit pe lângă inculpatul Toma Carmen Ovidiu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, solicitându-i acestuia să dispună o soluţie de clasare într-o cauză penală, în contradicţie cu situaţia de fapt şi probele administrate în cauză, în vederea exonerării de la răspunderea penală a doi agenţi de poliţie din cadrul Serviciului de Poliţie Rutieră Teleorman. Inculpatul Toma Carmen Ovidiu a fost de acord cu solicitarea respectivă şi, în data de 24 iunie 2015, l-a contactat pe avocatul persoanei vătămate, căruia i-a solicitat să facă demersuri pe lângă clientul său, în aşa fel încât să-l convingă pe acesta să dea o declaraţie neconformă adevărului, cu ocazia unei viitoare audieri”, menţiona DNA.
Procurorul Toma mai era acuzat că i-a solicitat avocatului să-i promită clientului său că, în schimbul declaraţiei, va primi de la unul dintre agenţii de poliţie suma de 5.000 de lei.
“În data de 11 septembrie 2015, inculpatul Toma a contactat persoana vătămată, cu care a negociat în numele celor doi agenţi de poliţie, stabilind ca în urma remiterii sumei de 10.000 de lei de către cei doi agenţi, acesta din urmă să dea o nouă declaraţie, neconformă realităţii. La data de 15 septembrie 2015, inculpatul Toma l-a contactat pe agentul de poliţie şi i-a solicitat acestuia să achite suma de bani promisă, asigurându-l totodată că doar în urma acestui demers şi a unei declaraţii neconforme realităţii, pe care persoana respectivă urma să o dea în faţa procurorului, va putea să adopte o soluţie de clasare prin care să-l absolve de orice formă de vinovăţie”, explicau procurorii anticorupţie.
În data de 17 septembrie 2015, după o discuţie cu avocatul persoanei vătămate, procurorul l-a instruit pe acesta cu privire la declaraţia pe care urma să o dea clientul său. În aceeaşi zi, în prezenţa avocatului şi a clientului, Toma a întocmit o declaraţie din care reieșea, contrar realităţii, că incidentul care făcea obiectul dosarului respectiv ar fi fost declanşat de comportamentul violent al celui agresat, pe care l-a determinat să-şi însuşească declaraţia şi să o semneze.
În urma acestei declaraţii, procurorul a dispus soluţia clasării urmăririi penale, pe motiv că cei doi agenţi de poliţie s-ar fi aflat în legitimă apărare şi ar fi ripostat ca urmare a violenţelor pe care le-a exercitat victima.
Ovidiu Toma mai era acuzat că a clasat un dosar în care doi agenţi rutieri din Turnu Măgurele erau cercetaţi pentru că au pretins şi primit suma de 600 de lei cu titlu de mită de la o persoană, pentru a nu-i întocmi un dosar penal.
“De precizat este faptul că inculpatul Toma, cu ocazia instrumentării cauzei respective şi a adoptării soluţiei, a urmărit favorizarea celor doi agenţi de poliţie, sens în care cu bună ştiinţă nu a administrat probe pentru a se stabili circumstanţele săvârşirii faptelor, a respins în mod discreţionar solicitarea ofiţerilor Direcţiei Generale Anticorupţie de a desfăşura anumite activităţi specifice, a divulgat numele denunţătorului şi demersurile sale în vederea soluţionării favorabile în dosarul sus-menţionat unei alte persoane înainte de soluţionarea cauzei şi i-a avertizat pe cei doi agenţi despre pericolul autorizării pe viitor a unor investigatori sub acoperire”, precizează DNA.
