Nu s-a născut nimeni care să mă iubească… Aceste cuvinte răsună în mintea mea ca un ecou al unei tristeți adânci. În visele tale, m-am sinucis de nenumărate ori, căutând o eliberare de la durerea singurătății. La prima ocazie, am învățat o lecție dureroasă: iubirea nu vine întotdeauna atunci când o aștepți.
Eu țintesc inima și apăs pe trăgaci, dar nu pentru a răni, ci pentru a elibera toate emoțiile captive. Visez la un singur lucru acum, la o iubire adevărată, dar tu aștepți ceva diferit, ceva ce poate nu pot oferi.
Se spune că galaxia e mare, dar încă se extinde din nou și din nou, la fel ca și speranțele mele. În ciuda vastității universului, există un sentiment care crește în mine, un sentiment numit dragoste. Este o forță puternică, capabilă să depășească orice obstacol, și să lumineze cele mai întunecate colțuri ale sufletului.
În această vastitate, mă regăsesc pe mine însumi, învățând să iubesc și să fiu iubit. Dragostea este un sentiment care transcende timpul și spațiul, un sentiment care, în cele din urmă, ne definește existența. Chiar dacă nu s-a născut nimeni care să mă iubească încă, speranța rămâne vie, iar inima mea continuă să bată, așteptând acel moment magic când iubirea va găsi drumul către mine.
Mihail TĂNASE