Vremea schimbătoare de primăvară pune în pericol pomii fructiferi. Episoadele de temperaturi scăzute pot avea un impact devastator atât asupra pomilor, cât și asupra altor plante.
În ultima perioadă, am avut parte de temperaturi de 15-18 de grade, după care ne-am confruntat din nou cu episoade de iarnă. Din păcate, pomii fructiferi care deja a
u înflorit au de suferit din cauza vremii schimbătoare. Iernile tot mai blânde din România au slăbit rezistența la îngheț a pomilor fructiferi, de aceea inginerii horticultori recomandă ca pomicultorii să fie foarte atenți în perioada următoare și să fie pregătiți să ia măsuri pentru a nu-și compromite viitoarea recoltă.
Specialiștii sunt de părere că după perioadele foarte calde din iarnă (cu temperaturi mult peste media obișnuită) ar putea veni chiar și în aprilie episoade de vreme foarte rece, cu ger și îngheț la sol, care ar afecta grav plantațiile de pomi „decălite” de aerul mai degrabă mediteraneean din decembrie și ianuarie.
Potrivit specialiștilor, în stadiul de înflorire sau în apropierea acestuia, temperatura critică este cam aceeași pentru aproape toate speciile de pomi fructiferi. O temperatură de -2°C va duce la pierderi de aproximativ 10%, iar o temperatură de -4°C la pierderi de 90%.
De cele mai multe ori florile aflate în partea de jos a copacului sunt cele mai afectate de temperaturile scăzute. Florile și fructele din vârful copacilor au cel mai puțin de suferit în cazul unui îngheț produs în condiții de cer senin și vânt calm, scrie meteoradar.ro.
Protejarea pomilor fructiferi de îngheț este o grijă a proprietarilor de livezi care nu vor ca temperaturile scăzute să conducă la pierderea recoltei, poate chiar a investiției, iar metodele prin care pomii se pot proteja de îngheț sunt diverse.
Nu doar pomii fructiferi au de suferit din cauza temperaturilor scăzute, ci și răsadurile de legume, vița-de-vie, unele plante ornamentale sau chiar gazonul abia înverzit.
Pentru a evita daunele, specialiștii ne recomandă să acoperim plantele cu folii speciale anti-îngheț sau să folosim surse de căldură localizată.
Metoda perdelei de fum este metoda clasică și se bazează pe principiul micșorării efectului radiației nocturne cu ajutorul unui ecran protector de fum generat de o substanță fumigenă. Perdeaua de fum împiedică răcirea solului și a pomilor, reducând efectul radiației nocturne.
Se recomandă folosirea unor substanțe care să producă un fum persistent în jurul pomilor. Aerosolii produși trebuie să fie de culoare albă, întrucât au o mai mare putere de reflecție și împiedică astfel producerea radiației nocturne.
Resturile organice pot fi formate din paie umede, turbă, crengi sau frunze precum și rumeguș umed de lemn. Se aşează în diferite puncte din livadă în grămezi, astfel ca după aprinderea lor să se realizeze o perdea de fum de intensitate egală în toată livada.
Perdelele de fum se pot face și prin arderea brichetelor speciale din clorură de amoniu, naftalină și alte substanțe fumigene. La un hectar se ard în acest caz 8-10 brichete pentru a acoperi livada cu o perdea groasă de fum și a ridica temperatura aerului cu 1,9-2 grade Celsius.
Adriana VENE
Despre autor
