Rusaliile reprezintă sărbătoarea care încheie ciclul Pascal, fiind prăznuită la 50 de zile după Învierea Domnului, motiv pentru care mai este cunoscută și sub numele de Cincizecime, relatează enciclopedia virtuală Britannica.
De Rusalii se sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt, care a fost anunțată chiar de Iisus Hristos la Cina cea de Taină. În calendarul ortodox, Rusaliile sunt întotdeauna celebrate în duminica a opta după Paște și de aceea i se mai spune și Duminica Mare, fiind o zi foarte importantă pentru creștinii ortodocși de pretutindeni.
În conformitate cu rânduielile creștin-orientale, Sărbătoarea Rusaliilor marchează începutul misiunii Bisericii creștine în lume, deoarece, în această zi, a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiată în chip nevăzut, odată cu jertfa Mântuitorului pe cruce. Cuvântul românesc „Rusalii” provine din latinescul „Rosalia”, regăsit și în cel slavon de Rusalija, și simbolizează sărbătoarea trandafirilor.
Tradiția spune că în ziua Pogorârii Sfântului Duh, după Sfânta Liturghie, se săvârșește vecernia Plecării genunchilor. Acesta este un ritual care se deosebește de celelalte slujbele obișnuite. Preotul este îmbrăcat cu toate veșmintele liturgice. În ziua de Rusalii, el citește, stând în genunchi, în fața Sfintelor Uși, șapte rugăciuni, împărțite în trei grupe. În Duminica Rusaliilor, credincioșii îngenunchează pentru că tradiția creștină spune că participanților la ritualul Plecării genunchilor li se împlinește cea mai arzătoare dorință.
În duminica sfântă se practică ritualuri care să îndepărteze puterea Rusaliilor, cunoscute în popor ca zâne rele, iele sau împărătesele văzduhului. Tradiția populară spune că acela care pândește Rusaliile și dorește să le vadă dansând va avea probleme mari de sănătate.
Cu ocazia acestei sărbători, în biserici se aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc și flori de tei pentru a fi sfințite. Apoi, aceste ofrande se împart credincioșilor, ca simbol al limbilor de foc pogorâte asupra apostolilor. În popor se spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc și flori de tei să împodobească ferestrele casei și icoanele. Acestea au puteri protectoare împotriva ielelor și a pagubei.
În tradiția bizantină, Rusaliile sunt urmate de Lunea Sfântului Duh (Lunea Rusaliilor), când Biserica Ortodoxă prăznuiește Sfânta Treime. Durata acestei sărbători diferă în funcție de regiune: în Moldova și în Transilvania durează trei zile, în Muntenia și Oltenia șapte zile, iar în Banat opt zile. Cu ocazia sărbătorii Rusaliilor, în toate bisericile sunt citite șapte rugăciuni de binecuvântare a ramurilor verzi de tei și de nuc, care simbolizează darurile cele bogate ale Sfântului Duh. Obiceiul binecuvântării ramurilor se întâlnește nu doar în Biserica noastră, ci și la Ierusalim, Constantinopol sau în Damasc. Aceste ramuri sunt apoi împărțite credincioșilor ca simbol al limbilor de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimiși de El să binevestească Evanghelia Sa în toate limbile lumii, potrivit Doxologia.ro.
În folclorul românesc, Rusaliile sunt percepute ca ființe supranaturale, cu trăsături malefice, asemănătoare ielelor. Se spune că, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare pentru a lua parte la Sărbătoarea Paștelui alături de cei vii, sufletele morților cutreieră cerul începând cu ziua cunoscută drept „Stratul de Rusalii” (miercurea din a 25-a zi după Paște) și aduc nenorociri celor care nu le cinstesc cum se cuvine.
În anumite regiuni ale României, femeile recurg la descântece speciale pentru a îndepărta influența nefastă a ielelor, în timp ce ușile și ferestrele caselor sunt unse cu usturoi pentru a proteja gospodăria de ghinion și de forțele malefice pe tot parcursul anului. În același timp, pentru a alunga spiritele rele, în alte zone ale țării se practică anumite ritualuri zgomotoase, însoțite de lovirea pământului sau a pereților cu ramuri de tei. De asemenea, femeile pregătesc o unsoare specială din ingrediente tradiționale cu care ung ugerele vacilor pentru a spori cantitatea de lapte. În unele regiuni ale României, există obiceiul ca oamenii să poarte asupra lor plante cu puteri protectoare, precum leușteanul, usturoiul sau pelinul. Se crede că acestea țin la distanță spiritele rele și oferă protecție împotriva influenței ielelor, acele ființe supranaturale capricioase și răzbunătoare, care îi pot „lua din Rusalii” pe cei neferiți, provocând suferință sau chiar boli. Dansul călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în sudul țării, unde se crede că poate să vindece relele făcute de Rusalii.
Obiceiul călușarilor de Rusalii, foarte vechi, este cunoscut mai ales în localitățile Contești, Lisa, Năsturelu, Bragadiru și Zimnicea. Bătrânii satelor cred că, dacă ești bolnav, de Rusalii te poți face bine după ce vătaful călușarilor trece cu pasul peste tine. În Oltenia, grupuri de câte șapte-opt călușari merg din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele rele, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apă și sare.
Se adună cei mai buni dansatori din sat care formează o ceată din 13 călușari și care jură că timp de o lună vor juca ritualicul „Căluș”. În cadrul ceremoniei de vindecare, bolnavul este așezat direct pe pământ, iar călușarii încep dansul în jurul acestuia. La un moment dat, fiecare călușar sare peste persoana suferindă, iar la final, unul dintre ei îi șoptește la ureche o urare de însănătoșire, relatează Creștinortodox.ro. Tot din tradiția populară provine și credința că, dacă în ziua de Rusalii va fi vreme frumoasă, vara va fi roditoare și plină de belșug. Potrivit credințelor vechi, în zilele de Rusalii, nu este bine să lucrezi, să mergi la câmp, să construiești sau să repari case, deoarece se crede că astfel vei atrage furia duhurilor rele. Nu este bine nici să dormi sub cerul liber, ca să nu fii bântuit de spiritele malefice, și nici să intri în pădure. De asemenea, este important ca în această zi să eviți certurile și tensiunile. Tradiția populară spune că spiritele rătăcitoare care umblă în aceste zile se hrănesc cu energiile negative, iar conflictele din familie sau din comunitate pot atrage ghinionul. De aceea, această sărbătoare este privită ca un moment potrivit pentru reconciliere cu cei din jur, liniște sufletească și conviețuire pașnică, iar gesturile de iertare sunt considerate aducătoare de bine. O altă credință în tradiția populară afirmă că, de Rusalii, este interzis să urci în locuri aflate la înălțime și, totodată, trebuie să eviți drumurile lungi departe de casă, ca să eviți prezența spiritelor rătăcitoare. În epoca bizantină, pentru a păstra sacralitatea sărbătorii de Rusalii, erau interzise spectacolele publice, fie în teatre, fie în circuri, sau orice alte manifestări considerate indecente.
Adriana VENE
Despre autor
