Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, ca protectori ai credinței creștine, slăviți de creștinătate „întocmai cu Apostolii”. În această zi, peste 1,75 milioane de români își serbează onomastica.
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus si al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, in cetatea Naissus (astăzi, Nis, in Serbia). După moartea tatălui sau din 304, a fost proclamat împărat. Intra in conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, pentru ca acesta dorea sa ocupe funcția pe care el o deținea. In ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasa si o inscripție: In hoc singur vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, in vis, i se descoperă Hristos si-l îndeamnă sa pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieși biruitor din lupta. In anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creștinilor si astfel, creștinismul devine religie permisa in imperiu. Religia creștina va deveni religie de stat, in vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).
In vremea împăratului Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea in anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie si s-au alcătuit primele articole din Crez.
Împăratul Constantin a murit in anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale.
Împărăteasa Elena, mama Sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta Elena a fost o creștină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcașuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum și alte 18 lăcașuri de cult. Împărăteasa a murit la Roma, în anul 327, după ce a ajuns la Constantinopol.
In această zi sunt o mulțime de obiceiuri legate de agricultură dar și de protecția gospodăriei.
Tradiția interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot in aceasta zi, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncați de grauri.
Nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările își învață puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Ziua de 21 mai era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul și meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Numele Elena ne trimite cu gândul la eroina mitologiei grecești, vestită în toată Grecia pentru frumusețea ei, fiica Ledei și a lui Zeus, soția lui Menelaos. O traducere mai veche a numelui Helena (Elena) sau Velena înseamnă strălucirea Soarelui, căldura lui.
Numele Constantin provine din limba latină și înseamnă cel care este hotărât, statornic, ferm. Numele Constantin transmite că, în viață, omul trebuie să lupte, să rămână hotărât și statornic în fața greutăților vieții.
Adriana VENE
Despre autor
