Cercetarea s-a concentrat pe virusurile zoonotice Nipah și Hendra, transmise de la lilieci, care sunt capabile să provoace infecții fatale la om. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 40% și 75% dintre cei infectați cu aceste virusuri își pierd viața.

Inteligenta artificială (AI) a fost folosită de oamenii de știință pentru a descoperi posibile tratamente împotriva unor virusuri periculoase transmise de la animale.

O echipă de la Southwest Research Institute (SwRI), The University of Texas at San Antonio (UTSA) și Texas Biomedical Research Institute (Texas Biomed) a antrenat un algoritm de învățare automată pentru a identifica peste douăzeci de compuși cu potențial terapeutic pentru boli cauzate de agenți patogeni zoonotici care se pot transmite de la gazde animale la oameni, notează autorii studiului. 

Software-ul Rhodium, dezvoltat de SwRI, le permite cercetătorilor să studieze henipavirusurile transmise de lilieci, Nipah și Hendra, endemice în anumite regiuni ale lumii şi care provoacă infecții deosebit de letale la oameni. Prin această colaborare, cercetătorii au cartografiat structura proteică a virusului rujeolei, care face parte din aceeași familie virală cu henipavirusurile.

Folosind rujeola ca model, Rhodium a examinat virtual compușii cu potențial terapeutic și i-a clasificat pe baza structurii moleculare și a eficienței cu care se leagă de țintă.

Din 40 de milioane de compuși, Rhodium a identificat 30 de inhibitori virali considerați ca posibili candidați eficienți pentru virusurile mortale Nipah și Hendra. Deși cercetarea s-a concentrat pe tratamente antivirale pentru henipavirusuri, orice terapie cu spectru larg dezvoltată ar putea trata și virusuri înrudite, inclusiv rujeola.

„Henipavirusurile sunt agenți patogeni letali. Sunt endemici în populații de animale din Asia și Australia, dar situațiile de transmitere la animale domestice și oameni se produc cu regularitate în funcție de sezon, ceea ce este îngrijorător din perspectiva potențialului pandemic”, se menționează în studiu.

Prin screening-ul virtual al compușilor, cercetătorii economisesc timp și resurse. Deși au progresat semnificativ într-un timp scurt, cercetătorii au precizat că este nevoie de continuarea cercetărilor, pentru validarea acestor compuși cu potențial terapeutic.

Cercetarea deschide, astfel, drumul către identificarea unor tratamente pentru virusurile Nipah și Hendra.

Adriana VENE

Despre autor